Tarotul  (de la “rota”, roata din latina) este un mijloc popular de divinatie cu ajutorul cartilor. Fiecare figura este un simbol complex, o imagine ce necesita meditatie si intelegere. In aceste simboluri gasim multe dintre traditiile spirituale atat din Occident cat si din Orient.

Jocurile de carti au aparut in secolul 14, aduse cel mai probabil aduse in Europa din Egipt. Primul gen de carti de Tarot a fost creat in perioada 1430-1450 in nordul Italiei, si erau numite “carte da trionfi”, sau cartile triumfului. Cele mai vechi cari de Tarot care exista inca si in ziua de astazi sunt pictate in secolul 15 pentru familia Visconti-Sforza, conducatorii orasului Milano de pe atunci.

In 1540 apare o carte in care se povesteste despre ghicitul cu ajutorul cartilor de Tarot, dupa o metoda simpla. In 1735 apar tehnici de aranjare a cartilor intr-un anumit mod pentru a ghici in ele, si simbolul fiecarei carti in parte. Giacomo Casanova a scris in jurnalul sau personal in 1765 despre o amanta rusoaica care folosea frecvent in set de carti de joc pentru a citi destinul.

Iata cateva tipuri de Tarot vechi:

• Tarotul Mantegna, cu 5 serii de cate 10 carti fiecare;
• Tarotul venetian (Tarotul Lombard) cu o structura apropiata de tarotul modern;
• Tarotul Bologna, diferit de structura standard. Acesta nu are figuri in arcane minora (62 de carti in total) si se crede ca a fost inventat de Francois Fibbia, print de Pisa;
• Minchiate de Florenta, un pachet cu 98 de carti care include 78 de carti standard completate cu 20 de carti majore. Ele reprezinta  12 semne ale zodiacului si 4 elemente ale naturii: foc, apa, aer si pamant. Mai sunt incluse 4 virtuti cardinale: speranta, prudenta, credinta si caritatea.

Multe dintre simbolurile de pe cartile de Tarot sau dovedit insa chiar mai vechi decat primele dovezi din istorie, cum ar fi Magicianul, Diavolul, Preotul si Ultima Judecata, care dateaza din perioada Europei Medievale. Luna si Preoteasa apartin chiar perioadei pre-crestine.